Un nou capitol

     „But you are just a man. Fragil and mortal. You pass from the world, leaving behind only a memory. A…legacy. You will be remembered first as a hero. Later as a legend. And in time… As a god…So tell me, how is this better?”. Noiembrie 2012. Terminase si acest joc, un alt capitol al vietii lui.

     Se simtise intotdeauna atras de jocurile video, inca de mic copil. Incercase toate titlurile aparute, serii consacrate sau aparitii fugare, fiind o adevarata enciclopedie umana a tot ce tinea de gaming, procesare grafica, pc-uri, totul parca era….programat in adn-ul lui. Pentru el jocurile copilariei fusesera „Call of Duty”, „Tomb Raider”, „Medal of Honor”, nu sotron, leapsa sau vreun joc cu mingea. Desigur, le incercase, dar doar pentru a-si omori timpul atunci cand noile creatii in materie de gaming intarziau sa apara. La 8 ani avusese primul calculator, incropit dupa lungi discutii pe un forum componente, un calculator cu care cucerise top dupa top si joc dupa joc, in cautarea unor noi detalii care sa-l lase mut de uimire, in cautarea unei grafici video care sa-l rupa de cotidian, care sa faca imposibil de separat realitatea de mediul electronic…acel Sfant Graal al gamingului. Schimba placile video anual, la fiecare noua aparitie, incat devenise in scurt timp clientul fidel al unui magazin online ce-i furniza mereu piesele necesare.

     Noiembrie 2012. La doar 12 ani reusise sa termine primul recent lansatul joc video „Assassin’s Creed 3”, la nici o zi dupa lansarea oficiala. El, doar un copil, dar un copil in fata caruia gamingul nu mai avea de mult secrete.

Assassins-Creed-3-Brotherhood-7

    Aprilie 2015. Lumea utilizatorilor de PC se cutremura la anuntul noilor generatii de console ce urmau sa domine gamingul cu grafica lor superioara, insa el rasturnase situatia prin cateva idei simple, revolutionare, care in scurt timp au determinat consolele sa devina o amintire a unei lumi apuse. Isi oferise lui insusi inca o sansa spre a primi in schimb ceva nou, ceva ce asteptase inca din copilarie. Dar n-a fost asa. Desi grafica era din ce in ce mai buna, ramanea totusi intruchiparea realitatii, si nu realitatea pura. Dificultatea nu ii punea nici ea probleme, caci inteligenta artificiala avea totusi limitele ei. Asa ca a inceput din nou sa creeze.

     Ianuarie 2020. Un nou deceniu incepea in viata lui, dupa 5 ani de chin in sfarsit avea dreptul la o raza de speranta. Gamingul avea sa se schimbe definitiv. Concepuse in sfarsit dispozitivul care rupea bariera lumii reale, aducand imaginarul in prezent. Inventia lui permitea citirea undelor celebrale si transpunerea lor sub forma de date, care ulterior procesate de calculator puteau reda pe viu orice element atat timp cat sincronizarea cu pc-ul era mentinuta. monitoarele 2D erau pe cale sa devina istorie, fiind inlocuite cu camere media in care actiunea era redata 3D la scara mare, dand astfel un nou sens perspectivei de persoana intai. Puteai retrai amintirile sau chiar viata intreaga a oricui isi stoca continutul memoriei in serverele online, avand astfel de-a face cu o noua viata, noi alegeri, suspans, adrenalina. Dar nici asa realismul nu parea sa fie de ajuns, pana cand  gamerii n-au dorit sa simta pe pielea lor efectele jocurilor. Nu contau ranile, durerea, violenta, ci realismul. Cei mai buni in aceasta lume deveneau mercenari, lasandu-se controlati la nivel celebral contra cost de cei ce isi doreau doar beneficiile noilor inovatii, dar fara a risca nimic. Desigur, toate aceste creatii aveau nevoie de sustinere la nivel de hardware. Si asta nu se putea face fie cu placi video nVidia, fie cu cele ATI. El, un tanar de doar 20 de ani, ii determinase pe cei doi giganti ai gamingului sa fuzioneze, ducand jocurile video pe culmi nebanuite in urma cu 13 ani cand incepuse primul sau shooter, primul titlu al seriei „Modern Warfare”. Isi amintea perfect decorurile de razboi, misiunile in care acuratetea era firul de ata de care atarna succesul intregii echipe, si visase mereu la clipa in care va putea simti toate acestea dincolo de ecranul rece al unui monitor. Jucase zeci de mii de scenarii in care abilitatile sale de soldat de elita salvasera sau ingropasera intreaga natiune, in care Asasinul din el tradase cauza generatiilor precedente, trecand de partea Templierilor, in care devenise regele curselor auto ilegale, totul datorita unor noi placi video ale caror memorii si procesoare grafice rulau la frecventele procesoarelor principale, iar numarul de nuclee era trecuse binisor de trei cifre. Realitatea virtuala se imbina armonios cu umanitatea, dar nici asta nu era de ajuns.

Assassins-Creed-3-Brotherhood-8

   Octombrie 2040. Erau mai bine de doi ani de cand lucra la noul sau proiect. Un nou joc ce elimina pe deplin rigiditatea inteligentei artificiale, un joc in care singurul tau adversar erai chiar tu. Principiul era simplu, fiecare utilizator sincronizandu-si memoria cu o baza de date universala ce stoca absolut totul, de la reflexe, miscari, tehnici de arte martiale pe care individul le invatase, idei, comportament, emotii, trairi, repetand acest proces pentru fiecare persoana in parte. Indivizii isi creau intre ei nivele, adversari, situatii ce se succedeau rapid, trecand de la shootere la volanul unei masini puternice, apoi in pielea unui super-erou, totul desfasurandu-se in timp real, ca intr-un vis, intr-o lume deschisa a carei obiective erau in continua schimbare. Se simtea totusi batran, la doar 40 de ani, desi adrenalina nu contenea a-i trece prin organism cu acest nou proiect al sau. Noaptea ii fusese agitata, si doar plimbarea din zorii zilei il mai linistise putin. Strazile relativ pustii il faceau sa aprecieze succesul proiectului sau, toti fiind in casa sincronizati la calculatoarele personale si mai departe catre o lume virtuala. Ajuns acasa se dezbraca incet, trecu pe scaunul ergonomic si incepu sincronizarea. Primele obiective trecura usor, dar ce nu era usor pentru el? Crescu treptat dificultatea cu ajutorul impulsurilor nervoase, dornic de o provocare din ce in ce mai puternica. In fata ochilor aparu un spatiu deschis, verde, o campie a carei margine nu o putea cuprinde cu privirea. Incepu in stilul clasic, cercetand terenul, dar ceva nu ii parea in regula, cand dupa primele minute obiectivele acestui nou nivel intarziau sa apara……Trecusera ore in sir de cand strabatea nivelul in lung si lat, insa totul era in zadar, devenind din ce in ce mai agitat si temator. Stia prea bine ca sincronizarea nu putea fi intrerupta inainte de a termina nivelul fara a-si ,,praji” cortexul, dar cum puteai incheia nivelul fara a-ti cunoaste obiectivele…….Trecusera zile si incetase a mai umbla pe campia intinsa, inchizand pentru ultima data ochii si intelegand in sfarsit ca fusese invins de propria trufie, de propria dorinta de rupe bariera realitatii virtuale. Tocmai el.

     Se incheia astfel un nou capitol al gamingului, un ultim capitol al vietii lui, insa de aceasta data jocul il terminase pe el.

logo_mediadot_patrat2

    Articol participant la SuperBlog 2013

    Nota: pasajul de la inceput este preluat din dialogul jocului Assassin’s Creed 3

    Sursa foto: http://projectrunwaywii.com/

One thought to “Un nou capitol”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Checkbox GDPR is required

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.