Ancheta (V) – Sentimente contradictorii

     Nicholas încerca să schiţeze un zâmbet ironic, în timp ce Kate apelă din nou numărul de urgenţă pentru a spune că a fost o greşeală. Apoi îşi adună toată furia în privire şi se uită la Nicholas.

–    Ai idee cât m-a durut presupusa ta moarte? Ai idee cât am suferit crezând că a fost vina mea? Câte învinuiri şi mustrări de conştinţă am avut? Şi nici nu ai avut demnitatea să lămureşti situaţia, ai apărut la proces, ca şi când ai fi venit din vacanţă.

–    Chiar am fost în vacanţă. Într-una mai lungă ce-i drept, dar a meritat.

–    Şi acum ce vrei de la mine? Am înţeles că suntem duşmani, pentru că tu ai trecut de partea lui Michael, aşa că te rog  să pleci  şi să uiţi de exitenţa mea. Kate începuse să tremure şi se abţinea cu greu să nu plângă. Nicholas se apropie de ea şi o luă de mână.

–     Chiar dacă nu mă crezi, eu nu am încetat niciodată să te iubesc. Vreau să îţi recapeţi încrederea în mine! Dacă îţi explic acum de ce fac toate astea nu vei înţelege. Dă-mi puţin timp să îţi demonstrez. În schimb te voi ajuta să afli adevărul şi să  faci dreptate. Lucruri periculoase se întâmplă, iar eu încerc doar să te protejez.

–    Nu cred nimic! S-ar părea că nu mă cunoşti! Acum vreau să pleci, dacă nu chem poliţia.

     Nicholas plecă fără să mai spună nimic. Pe birou, Kate găsi cartea lui de vizită şi un plic în care să găseau poze cu ei doi, de pe vremea când erau fericiţi. Sentimentul de vină o apăsa şi mai tare. Persoana iubită nu era decedată, dar se transformase în duşmanul ei. Toate amintirile reveniseră. Era prea mult de suportat… Kate se prăbuşi pe podea plângând şi acolo rămase toată noaptea.

–    Neaţa Kate, spuse Ann veselă. Trebuie să ne vedem urgent. Nu ai idee cine m-a vizitat aseară şi ce am aflat! Ştiu că vei fi foarte fericită.

–    Mă bucur că eşti atât de veselă Ann, dar acum nu am dispoziţia necesară. Trebuie să încep  să strâng informaţii, aşa că te rog să mă scuzi, vorbim mai târziu.

     Ann era şocată. Kate nu i-a închis apelul niciodată şi mai ales, nu mai fusese atât de rece cu ea de câţiva ani. Ştia că trebuie să o lase să se calmeze, dar era îngrijorată.

     Între timp, Kate se apucase să culeagă informaţii despre judecătorul Spencer. Orice mică informaţie era de ajutor pentru a aduna dovezi împotriva lui şi pentru a susţine teoria lansată de detectivul Baldwin. După câteva ore de vorbit la telefon şi căutat pe internet, a găsit ceva concludent: În urmă cu 15 ani, judecătorul a fost suspectat de trafic de droguri. După o anchetă de 1 an se pare că martorul principal a recunoscut că a fost plătit să declare împotriva judecătorului, reieşind că acesta din urmă ar fi fost nevinovat. Dar Kate avea suspiciunile şi teoriile ei, aşa că s-a gândit la un plan periculos, dar care ar putea da roade.

     A căutat cartea de vizită a lui Nicholas şi a format numărul. Pulsul i se acceleră, iar când acesta răspunse, aproape că se blocase.

–    Bună, trebuie să vorbim. Poţi veni la ora 17 la cafeneaua unde ne întâlneam înainte?

–    Sigur, voi fi acolo, spuse Nicholas fericit.

     Kate nu era sigură de ceea ce urma să facă, dar era convinsă că este singura soluţie. Vroia să facă dreptate, chiar cu preţul fericirii sale.

Va urma!

One thought to “Ancheta (V) – Sentimente contradictorii”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

* Checkbox GDPR is required

*

Sunt de acord

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.