Magia sărbătorilor în lumina reflectoarelor

     ,,Totul era învăluit în mici luminițe de felurite culori: roșii, galbene, mov, verzi, albastre, nici nu mai puteam să le disting. Erau atât de delicate, încât nu păreau deranjante. De obicei nu suport astfel de lumini dacă este întuneric, dar acum era altfel. Aș fi putut să stau acolo clipe întregi, minute, ore, zile, săptămâni, ani, o veșnicie. Era o atmosferă specială, mă făcea să ma simt ca o prințesă. De mult timp nu mă mai bucurasem de Crăciun ca un copil și nu mai simțisem magia acestei sărbători. Magie… Oare e posibil ca magia să vină din lumină? M-am apropiat de luminițe și am vrut să le ating, să mă încarc de magie, să mă întorc în trecut…”.

      02:36 AM, 23 decembrie: m-am trezit speriată, nu știam unde sunt sau ce e cu mine. Credeam că am început să depășesc problemele cauzate de stres, însă revin în forță în fiecare noapte. Mai aveam mai puțin de 48 de ore și puteam să mă bucur de cea mai mare realizare a mea. Visul meu va deveni realitate chiar în noaptea de Crăciun: voi fi în lumina reflectoarelor și îi voi vedea pe toți fericiți. Însă dacă nu mă voi ridica la așteptările lor? Dacă toată munca mea din ultimele luni va fi desconsiderată? Nu! Trebuia să fiu optimistă! Voi reuși!

      12:42 PM, 23 decembrie: am primit un telefon prin care eram anunțată că a fost o pană de curent iar când s-a remediat, tensiunea electrică a fost atât de puternică, încât a ars mare parte din becuri. Știam că o să se întâmple ceva care să întârzie lucrurile… Mai erau atâtea de făcut, iar acum trebuie să comand zeci de becuri…

     03:12 AM, 24 decembrie: mă trezesc brusc, căutând telefonul. Am vrut să sun și să mă asigur că totul este ok, că nu au mai fost pene de curent, că toate becurile funcționează. M-am liniștit puțin și am încercat să adorm la loc, neștiind că am anulat alarma din greșeală.

      11:03 AM, 24 decembrie: am ajuns la local tremurând, gândindu-mă că nimic nu merge conform planului. Din fericire, când am ajuns erau absolut toate lucrurile la locul lor, mai trebuiau câteva probe și se termina o muncă de câteva luni. Seara care urma avea să fie decisivă.

       Restul zilei l-am petrecut într-o încordare și emoție cum nu mai simțisem până atunci. În urmă cu un an nici prin cap nu mi-ar fi trecut că voi ajunge să coordonez echipa care se va ocupa de iluminatul din seara de Crăciun a celui mai nou restaurant din oraș. Era un proiect impresionant și fără ajutorul Ataș Lighting nu aș fi reușit. Mă uit la sala care ardea de nerăbdare să vadă luminile și îmi aduc aminte cum a început totul, cum am spus că trebuie să fiu în lumina reflectoarelor, cum noul restaurant trebuie să strălucească.

        Totul se petrecuse în urmă cu mai bine de jumătate de an: fusesem desemnată să mă ocup de acest proiect și aveam libertatea de a alege colaboratorii, cei care ar fi avut ultimul cuvânt atunci când vine vorba despre perfecțiune în iluminat Horeca. Știam de dinainte la cine voi apela, pentru că văzusem mare parte din proiectele lor: Ataș Lighting. Știam că mă vor susține și îmi vor acorda suportul de care voi avea nevoie pentru a duce la bun sfârșit primul meu proiect ca designer de interior. Era o mare responsabilitate, însă nu am spus niciodată ,,nu se poate”. Am avut încredere în experiența și bunul gust al celor de la Ataș Lighting și nu am greșit. Proiectul a mers ca pe roate încă din fază în care era doar o idee. Iar acum…

        Brusc, amintirile mele fuseseră spulberate. Venise cineva să mă anunțe că trebuie să ies pe scenă și să apăs butonul magic, care va lumina întreaga sală. Aveam emoții cât pentru două vieți, însă încercam să nu mă mai gândesc la ele. Voiam doar să fiu în lumina reflectoarelor, voiam ca restaurantul să fie în centrul atenției… De fapt, acesta era scopul principal, restaurantul să fie iluminat și pregătit pentru Crăciun. Am ieșit pe scenă cu o siguranță în forțele proprii pe care nu o mai avusesem de mult timp și am început un discurs ușor stângaci. Mi-am dat seama la timp că mai bine vorbesc despre ceea ce simt. Și bine am făcut. Am început să povestesc despre cât de important este iluminatul în această seară magică, despre jocurile de lumini care ne binedispun, despre importanța așezării strategice a corpurilor de iluminat, astfel încât lumina să nu fie deranjantă, despre tipurile de corpuri de iluminat alese și despre magia luminii… La ultima parte a discursului, toată lumea a început să mă asculte atent, aproape că auzeam respirația fiecărei persoane. Le captasem atenția și am știut că atunci este momentul să apăs butonul, care va învălui sala în magie și o va pune în lumina reflectoarelor. Am închis ochii și am apăsat, apoi am așteptat o secundă și am început să aud sunete de uimire.

       Încă nu aveam curaj să deschid ochii, mă mulțumeam cu încântarea invitaților. Când totuși mi-am făcut curaj să îi deschid (clipe care mi s-au părut o eternitate) aproape că am rămas fără glas. Era… sublim. Reușisem cu adevărat să aduc magia luminii în sală, să o aduc sub lumina reflectoarelor. Peste câteva secunde, luminile s-au schimbat și atunci le-am văzut: roșii, galbene, verzi, erau exact ca în vis. Erau luminițele imensului pom de Crăciun, care învăluiseră sala. Am stat pe scenă minute bune admirând tot spectacolul de lumină și m-am gândit că mi-am văzut visul cu ochii: am aflat cum este ca un proiect realizat de mine să ajungă în lumina reflectoarelor. Am fost mulțumită de mine? E puțin spus, însă sunt conștientă că nu aș fi realizat acest lucru fără ajutorul Ataș Lighting, adevărații profesioniști în domeniu.

      Și astfel, seara magică de Crăciun abia începuse, iar eu mă puteam bucura pe deplin de ea! Puteam să simt spiritul Crăciunului după mult timp, iar toate acestea datorită iluminatului. Bucuria înseamnă lumină și lumina bucurie!